3ner.ro Workaholismul | Dezvoltare Personala

Workaholismul

Dezvoltare Personala

Scris de Hart Consulting

Joi, 01 Mai 2008 12:00

View Comments

   Familia si munca sunt principalele domenii de interes ale oamenilor. Acestea sunt principalele surse de satisfactie si de conturare a indentitatii personale. Desi în general, familia prevaleaza ca importanta, in societatea contemporana se remarca anumite modificari, prin devalorizarea familiei si acordarea unei atentii tot mai mari activitatii de munca. Acest lucru a creat terenul propice aparitiei workaholism-ului sau dependentei de munca. Workaholism-ul se caracterizeaza prin “nevoia incontrolabila de a munci fara încetare”; este o relatie patologica între om si munca lui, care provoaca modificari ale dispozitiei interne, prin stari compulsive, pierderea controlului, sanatatea precara si scaderea interesului pentru viata sociala. Preocuparile oamenilor de stiinta fata de workaholism s-au accentuat în anii ’90, când atentia fata de grijile si fricile omului modern a luat avânt. Din punct de vedere lingvistic se formeaza din cuvantul de baza “work” (munca) si sufixul “-aholic”, marca lingvistica a dependentei. Începuturile fenomenului se localizeaza în “Tara Soarelui – Rasare”, unde în 1969 a avut loc primul caz de “karoshi”, cum l-au denumit ei, adica “moarte prin supramunca”. Moartea unui angajat al celei mai mari companii de presa din Japonia a fost urmata în anii ’80, când s-a înregistrat moartea subita a mai multor angajati aflati la începuturile carierei care nu semnalau indicii de
boala. Acest nou fenomen a devenit în scurt timp popular, fiind considerat o adevarata “amenintare” pentru forta de munca. În 1987, Ministerul Japonez al Muncii a publicat primele date statistice referitoare la “karoshi”. Ministerul japonez al Muncii acorda anual între 20 si 60 de despagubiri familiilor victimelor karoshi. (Katsuo Nishiyama si Jeffrey Johnson, 1997).
   Datele statistice au condus la ideea ca o persoana nu poate munci mai mult de 12 ore pe zi, timp de sase sau sapte zile pe saptamâna, an de an, fara a suferi de tulburari fizice, dar si psihice. Numarul de ore petrecute la munca difera de la tara la tara, iar dezvoltarea tehnologica permite flexibilizarea muncii, astfel ca timpul petrecut la munca ar trebui sa devina tot mai scurt. Cu toate acestea, la ora actuala exista multe organizatii în care workaholism-ul este la el acasa.
   In Statele Unite ale Americii workaholism-ul este privit cu o conotatie pozitiva, fiind denumit “o dependenta respectabila”sau chiar “o dependenta draguta”, workaholic-ul fiinde rasplatit si chiar admirat în rândul societatii. Prin aceasta workaholism-ul se diferentiaza de celelalte dependente, care se încearca a fi stopate sau sunt chiar interzize prin lege, multe tari având o legislatie foarte stricta, spre exemplu în privinta dependetei de droguri sau alcool.
    Spre deosebire de Statele Unite ale Americii, în Europa numarul orelor de munca este mai redus, printre altele datorita unor legislatii mai riguroase. Spre exemplu, în state precum Olanda, Belgia, Germania numarul orelor de munca s-a redus între anii 1960 si 1985 cu 20 de procente. De asemenea, numarul orelor de munca este în scadere si în Canada, unde s-au marit concediile si au luat amploare joburile part time.
    Numarul covârsitor al decesurilor datorate workaholism-ului sau fenomelului karoshi, precum si unor alte serii de reactii adverse ale supramuncii a atras atentia cercetatorilor din domeniul psihologiei. Studiile efectuate de Gerson (1998) conclud ca workaholismul este mai prezent în rândul angajatiilor cu studii superioare decât în rândul muncitorilor cu un nivel educational mai scazut. Acest lucru este explicat printr-o mai mare responsabilitate si un nivel al stresului mai ridicat, pe care le implica un nivel superior în ierarhia organizatiei. Dezvoltarile tehnologice au determinat o cultura a vitezei, in care angajatul trebuie sa îndeplineasca mai multe lucruri în acelasi timp si este supraîncarcat cu sarcini, pe care trebuie sa le îndelineasca în cel mai scurt timp.
    Numarul orelor de munca creste datorita termenelor limita foarte exigente. În acelasi timp, limita între timpul afectat muncii si cel afectat activitatilor de loisir sau familiei se diminueaza, spatiul casnic fiind invadat de sarcinile de serviciu.

blog comments powered by Disqus

Alte articole
Ce e important pentru TINE? Ce faci cand nu stii ce sa mai faci? 7 pasi pentru o comunicare telefonică eficientă Intrebari pentru a te regasi pe tine	7 pasi pentru a obtine cit mai mult de la un eveniment 6 trucuri simple pentru a nu uita taskuri importante 6 pasi pentru o comunicare eficienta Ce este manipularea si cum sa nu cadem în capcana manipularii!

Carti recomandate

Reguli pentru revolutionari	Managementul vanzarilor si al clientilor cheie-Jim Blythe
Limbajul trupului - Cum sa ai succes atat in planul profesional,	Guerrilla Creativity Jay Conrad Levinson
Cum sa gandesti ca Einstein Scott Thorpe	Cele 17 legi ale muncii in echipa John Maxwell