Înainte de a trece la atac, la a da o replic? ingenioas? partenerului de discu?ie v? propun s? v? opri?i câteva secunde ?i s? v? pune?i urm?toarea întrebare: Pretind c? nu observ rolul meu în problem??

Tendin?a fiec?ruia dintre noi este de a r?spunde unei afirma?ii r?ut?cioase cu una ?i mai r?ut?cioas?, unui ton ridicat cu unul ?i mai ridicat, etc, astfel c? prin efectul bulg?relui de z?pad? se ajunge de la o simpl? discu?ie la un scandal enorm.

Fiecare dintre noi ac?ioneaz? într-un anume fel, mânat de ceva anume, ?i mai exact de sentimente. Noutatea conceptului este c? aceste sentimente nu sunt generate de fapte ci de pove?ti pe care ni le spunem. Schematic am putea reprezenta în felul urm?tor:

Fapte -- > Pove?ti -- > Sentimente -- > Ac?iune

Astfel, ulterior unui fapt, indiferent care ar fi acesta, urmeaz? s? ne spunem o poveste. Aceast? poveste este interpretarea unui gest care l-am v?zut, unei replici are am primit-o, unei ac?iuni pe care am observat-o la cel?lalt. Este foarte important s? în?elegem c? faptele nu genereaz? direct sentimente (pozitive sau negative). Abia dup? ce noi d?m interpretare unui fapt, apare sentimentul. În func?ie de povestea care noi ne-o spunem, apare un sentiment, pl?cut sau nepl?cut.

De exemplu: cineva î?i spune, c? un prieten bun al t?u a uitat s? te sune ?i s?-?i spun? la mul?i ani de ziua ta. Ce facem? Ne bucur?m sau ne întrist?m? Ce sim?im? Vom sim?i în func?ie de povestea pe care ne-o spunem. De exemplu, ne putem întrista foarte tare spunându-ne c? cel?lalt a uitat de noi tocmai într-un moment foarte important. Mai exist? îns? o alt? poveste care ne-o putem spune: Este în regul?, este omene?te s? mai ui?i din când în când, ?i la câte probleme are în momentul de fa??, este de în?eles c? a uitat.

Astfel, po?i sim?i triste?e, sau nu. Ac?iunea ta poate fi una de sup?rare pe el, sau de în?elegere. Aceste pove?ti sunt un fel de softule? cu care d?m o interpretare faptelor. În func?ie de softul pe care-l folosim apare o anumit? reac?ie, un sentiment care genereaz? o ac?iune)

Ne place s? ne spunem pove?ti

Structura noastr? psihic? ne stimuleaz? s? vedem la cel?lalt o problem?. Avem un dar deosebit de a ne spune pove?ti.

Aceste pove?ti au fost numite de Kerry Patterson în Conversa?ii Dificile, Pove?ti Ingenioase. Acestea sunt:

• Pove?tile tip Victim? - ne spunem nou? în?ine c? suntem o victim?. Ni se pare c? partenerul nostru de conversa?ie nu este capabil s? ne în?eleag? sentimentele sau motiva?ia noastr?. Astfel ne victimiz?m ?i ne complacem în aceast? situa?ie. Ne este mai comod ?i suntem mai împ?ca?i s? juc?m rolul victimei. Esen?a acestei pove?ti este: Nu am nici o vin? . Ex: Nu am nicio vin? c? am ?ipat la el pentru c? el a ?ipat mai întâi.

• Pove?ti tip R?uf?c?tor – Aceast? poveste este aceea în care partenerul nostru de discu?ie este o fiin?? malefic? cu inten?ii obscure, brutale, incapabil, etc. El nu este în stare s? în?eleag? anumite lucruri. Faptele lui chiar le identific?m a fi unele cu rea inten?ie. Ex: interpret?m o ac?iute a cuiva: Este un om f?r? scrupule, nici nu m? mir c? a ac?ionat a?a!

•  Pove?ti tip Neajutorat.- Aceast? a treia poveste este vecin? cu povestea tip victim?. De aceast? dat? nu ne mai spunem c? suntem o victim?, ci pur ?i simplu ne complacem în situa?ia în care: Nu aveam ce face! Acest tip ne justific? fie agresivitatea fie pasivitatea noastr?, în sensul c? nu aveam o cale mai bun?. Ex: Având în vedere cuvintele pe care mi le-a spus, era normal s?-i r?spund cu aceea?i moned?.

În concluzie: în prima variant? (Victima) exager?m nevinov??ia noastr?, în a doua variant? exager?m vina celuilalt, iar în a treia variant? (Neajutorat) ne convingem c? nu aveam o variant? mai bun? (Alegerea Fraierului, cum o numeam într-un articol anterior).

Cum ne putem controla Pove?tile

Dac? într-adev?r vrei s? faci fa?? acestor pove?ti trebuie s? încerci s? le controlezi. Pentru a sim?i altfel, trebui s?-?i controlezi tendin?a de a-?i spune una dintre cele trei pove?ti, ?i a scrie o nou? poveste. Încearc? din toate puterile s? folose?ti alt soft. Vorbeam la începutul articolului de a ne opri în loc pentru câteva secunde.

Întreba?i-v?:

1. Apelez la vreo form? de t?cere sau violen???

2. Ce emo?ii m? fac s? ac?ionez în acest fel?

3. Analiza?i-v? pove?tile. Pune?i-v? la îndoial? concluziile ?i nu uita?i posibilele explica?ii din spatele pove?tii.

4. Ce poveste a creat aceste emo?ii? Este cumva o poveste ingenioas??

5. Întoarce?i-v? la fapte. Abandona?i certitudinea absolut? f?când distinc?ia între fapte reale ?i pove?ti inventate.

6. Ce dovezi am pentru a sus?ine aceast? poveste?

Întreba?i-v?, totodat?, câteva lucruri despre cum ar fi rolul dumneavoastr? în problem? ?i bunele inten?ii ale celuilalt:

• Pretind c? nu observ rolul meu în problem??

• De ce ar face a?a ceva o persoan? decent?, ra?ional? ?i rezonabil??

• Ce vreau cu adev?rat?

• Ce ar trebui s? fac acum dac? vreau s? ob?in aceste rezultate?

Cum ac?ion?m?

Odat? ce te-ai lini?tit ?i ?i-ai r?spuns acestor întreb?ri, e?ti pe calea cea bun?. Cel mai periculos este de a pune ceea ce sim?i tu fa?? în fa?? cu ceea ce simte cel?lalt. Dac? pui sentimentele fa?? în fa??, reac?ia fiec?ruia dintre voi va fi una violent? dintr-un motiv foarte simplu: atât tu cât ?i partenerul t?u este foarte posibil s? ave?i în spatele sentimentelor voastre o poveste ingenioas?. Cu siguran?? va ie?i cu scântei. Dac? într-adev?r vrei s? faci fa?? unei conversa?ii dificile ?i vrei s? aduci lucrurile pe un f?ga? potrivit întoarce-te la fapte. Faptele sunt: un gest pe care l-ai v?zut, o ac?iune care ai v?zut-o sau cuvinte pe care acesta ?i le-a spus.

Nu trebui s? începi discu?ia cu ceea ce sim?i. Începe discu?ia cu fapta de la care a plecat totul. Partenerul t?u nu va fi dispus s? asculte ceea ce sim?i, ?i nici nu va în?elege dac? nu-i da?i o mân? de ajutor

Prin urmare

1. Aduce?i în discu?ie faptele

2. Face?i-va cunoscut? povestea

3. Ini?ia?i c?utarea faptelor partenerului

Explorarea pove?tii celuilalt

Pentru a încuraja fluxul liber de semnifica?ii ?i a-i ajuta pe al?ii s? renun?e la violen?? sau t?cere, explora?i povestea lor. Începe?i cu o atitudine de curiozitate ?i r?bdare. Aceasta ajut? la refacerea sentimentului de siguran??.

Apoi, folosi?i cele patru abilit??i de a asculta pentru a reface povestea celeilalte persoane, pân? la origine:

• Solicitare începe?i prin a v? exprima simplu interesul fa?? de p?rerea celuilalt.

• Reflexie. M?re?te siguran?a, prin recunoa?terea respectuoas? a emo?iilor pe care par s? le simt? ceilal?i.

• Parafrazare. Când ceilal?i încep s?-?i spun? partea de poveste, reafirma?i ce a?i auzit pentru a ar?ta nu doar c? a?i în?eles, dar ?i c? exist? climatul sigur pentru ca ei s? spun? ce gândesc.

• Pompare. Dac? ceilal?i continu? s? stea retra?i, pompa?i. Ghici?i la ce s-ar putea gândi sau ce ar putea sim?i.

Este de recunoscut c? aceast? tehnic? de a face fa?? unei situa?ii nu este un fel de Abracadabra, care rezolv? totul într-o secund?. Folosind aceast? metod? dai dovad? de tact ?i diploma?ie, f?r? ca orgoliul s?-?i fie afectat cât de pu?in.

Gândindu-ne o clip? la climatul din România, care este unul suspicios în general, aceast? metod? este mai mult decât necesar? pentru a putea supravie?ui. Premisa c? cel?lalt poate fi Nevinovat se reg?se?te mai mult în teorie, în practic? mai pu?in. Pentru a putea conduce un sistem trebuie s? te adaptezi sistemului ?i nu s? fi o consecin?? a lui. Cu alte cuvinte, cel care se adapteaz? cel mai bine sistemului va conduce acel sistem. Acesta este un postulat NLP (Programare Neuro Lingvistic?), care-mi este foarte drag datorit? unui adev?r greu de contestat..

Nu uita?i ca înainte de toate s? identifica?i Scopul comun ?i s? v? îngriji?i de siguran?a celuilalt!

Scris de Marian Rujoiu

Trainer Extreme training, the way to excellence

http://www.traininguri.ro